Comuna Medieşul-Aurit este situată în Câmpia Someşului Inferior (pe malul drept al râului Someş), în partea de est a judeţului Satu-Mare, la o distanţă de 21 km de municipiul Satu-Mare şi se întinde pe o suprafaţă de 103,28 kmp. Altitudinea la care este situată comuna este cuprinsă între 115-160 m deasupra nivelului mării. Comuna Medieşu-Aurit se află pe malul drept şi în lunca râului Someş.

Din punct de vedere administrativ comuna se compune din următoarele sate: Medieşul-Aurit – centrul administrativ, Româneşti, Băbăşeşti, Potău, Iojib,Medies-Râturi, Medieş-Vii.

Medieşul-Aurit în cifre şi date:
Suprafaţa: – 10278 ha.
Populaţia: – 6834.
Gospodării: – 2788

Forma de relief predominantă este câmpia. Câmpia a apărut ca urmare a retragerii Mării Pontice, iar vânturile au purtat mâlul care a rămas la suprafaţă şi a fost depus sub formă de loess şi luturi colorate. Campia este strabatuta de raul Someş, care în perioadele cu precipitaţii produce inundaţii. Un astfel de fenomen a avut loc în anul 1970 şi a afectat satele Potău şi Băbăşesti. Câmpia Someşului Inferior mai prezintă din loc in loc pâlcuri de pădure, resturi ale fostelor păduri care acopereau întreaga zonă.

Clima comunei Medieşului-Aurit este temperat-continentală moderată, cu primăveri timpurii. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt mai blânde decât în alte zone ale ţării. Vânturile vestice sunt mai frecvente primăvara şi vara, iar cele estice şi nord-estice sunt mai frecvente toamna şi iarna. Numărul anual a zilelor cu precipitaţii este de 120- 130. n prima decada a lunii decembrie cade prima zăpada.

Dintre esenţele lemnoase existente în pădurea Româneşti se remarcă: frasinul, alunul, părul sălbatic, salcâmul, stejarul, fagul. Vegetaţia bălţilor şi mlaştinilor este reprezentată în special de rogozuri înalte. Cele mai frumoase plante din flora spontana sunt laleaua pestriţă şi narcisa albă. Laleaua pestriţă o găsim în păşunile şi fâneţele naturale, iar narcisele albe le întâlnim în pădurea Româneşti şi la poalele dealurilor din Medieş-Vii.

Fauna din zona comunei Medieşu Aurit a suferit in ultimul timp mari modificări. In pădurea Româneşti şi Medieş-Vii întâlnim animale precum: mistreţul, lupul, vulpea, iar în zona de câmpie, rozătoarele. Dintre păsări, întâlnim: raţe, gâşte, ciocănitori, bufniţe. in râul Someş trăiesc peşti precum: crapul, somnul, plătica, mreana. Dintre reptile amintim: vipera în pădurile dinspre Livada, iar din grupa amfibienilor remarcăm broasca de mlaştină.

Info Util

În domeniul sănătăţii: există un dispensar situat aproape de centrul comunei care oferă locuitorilor servicii pentru medicina de familie, asigurand totodata şi servicii de permanenţă. De asemenea funcţionează două cabinete stomatologice şi trei farmacii.

În domeniul asistenţei sanitar-veterinare: există un cabinet medical veterinar cu trei medici veterinari. De asemenea funcţionează şi o farmacie veterinară.

În domeniul asistenţei sociale: există un serviciu de specialitate compus din doi asistenţi sociali care rezolvă problemele sociale ale comunei.

Sistemul de învăţămînt cuprinde 6 şcoli, 8 grădiniţe în care învaţă 718 copii, din care 178 preşcolari şi 540 elevi ai şcolilor primare şi gimnaziale, sub îndrumarea a 54 cadre didactice. Se asigură un învăţământ modern, performant la toate ciclurile de învăţământ, avînd şi o grădiniţă cu program prelungit. Şcoala este dotată cu 2 laboratoare (fizică – chimie şi biologie), 5 cabinete (metodic, psihologic, matematică, geografie, română), 1 cabinet de informatică dotat cu reţea internet şi o bibliotecă.

În plan sportiv există Asociaţia Sportivă Dacia prin intermediul căreia funcţioneză echipa de fotbal a comunei, Dacia Medieş. În comuna dispunem de o modernă sală de sport care asigură condiţii deosebite pentru practicarea diferitelor activităţi sportive pe tot parcursul anului.

Cadrul demografic

La sfârşitul anului 2007, populaţia comunei era de 7288 de persoane. in 1990 populaţia comunei era de 7017 de persoane, constatându-se o uşoară creştere faţă de acel an.

Aşa cum reiese şi din tabelul de mai sus, cea mai mare creştere s-a înregistrat în 2002, când, pe fondul migraţiei/revenirii unor familii de la oraş (Satu Mare) la ţară, populaţia a crescut faţă de 2001 cu 538 de persoane. După această perioadă numărul populaţiei s-a menţinut aproximativ la acelaşi nivel, aşa cum menţinuse şi înainte de 2002.

Sporul migrator în perioada 1996-2006 (diferenţa între cei veniţi şi cei plecaţi din localitate) este pozitiv, asta însă datorită numărului mare de stabiliri de domiciuliu în comună din anii 1997 si 2004. in aceeaşi perioadă (1996 – 2006) sporul natural (diferenţa între numărul născuţilor vii şi totalul deceselor) este unul negativ, rata medie a mortalităţii fiind de 105,27 decedaţi/an, iar cea a natalităţii de doar 73,81 născuţi vii/an.

Totodată, numărul total al elevilor înscrişi la şcolile din comună s-a menţinut relativ la acelaşi nivel, evoluând de la 665 elevi în 1996, la 759 în 2006 şi la 661 în 2006, observându-se însă o scădere uşoară, dar continuă a acestora începând din 2002.

Toate aceste date arată tendinţa de îmbătrânire a populaţei comunei şi de creştere a presiunii poulaţiei vârstince (persoane peste 60 de ani) asupra adulţilor.