Compostul si proces compostare

Compostarea reprezinta procesul biologic de descompunere a deseurilor organice, cu ajutorul microorganismelor, fungilor, bacteriilor si insectelor, in prezenta oxigenului si in conditii optime de umiditate si caldura.

Compostarea constituie o metoda necostisitoare de obtinere a unui material organic asemanator humusului, care poate fi folosit in gradina pentru a imbunatati structura solului, pentru a mentine nivelul de umiditate si cel al pH-ului la un nivel optim. Humusul (compostul) rezultat in urma procesului de compostare, va contine toate elementele nutritive necesare hranirii plantelor din gradina, incluzand nitrogen, fosfor si potasiu, contribuind si la imbunatatirea solurilor foarte acide sau foarte alcaline.


Ce putem folosi si ce nu putem folosi in gramada de compost
"Deseuri verzi" "Deseuri brune" Nu folositi niciodata!
Au o descompunere rapida si ofera un aport important de nitrogen si umezeala.
- Gunoi de grajd
- Gunoi de la pasarile de curte
- Gunoi de la iepuri
- Buruieni anuale (care nu au ajuns in stadiul de producer a semintelor)
- Buruieni perene (care nu au ajuns in stadiul de producer a semintelor)
- Frunze de morcovi
- Zat de cafea
- Resturi de flori taiate
- Coji de fructe
- Coji de legume
- Gazon taiat ( lasat 1-2 zile sa se vestejeasca)
- Resturi verzi de la tunderea gardului viu
- Frunze si plicuri de ceai
Au o descompunere mai lenta si ofera un aport important de carbon si fibre.
- Frunze uscate
- Carton
- Cartoane de oua
- Coji de oua
- Pungi de hartie
- Coceni de porumb
- Resturi lemnoase din taierea gardului viu, pomilor, etc.
- Rumegus de lemn (netratat)
Evitati sa puneti in compostor urmatoarele deseuri.
- Oase
- Buruieni cu seminte
- Paine
- Cioburi de sticla
- Deseuri de la caini si pisici
- Resturi de tigara
- Hartie lucioasa, colorata
- Folii de plastic
- Resturi de lactate
- Scutece de copii
- Mancare pentru caini
- Mancare pentru pisici
- Ambalaje de carton pentru bauturi (tip Tetrapack)
- Resturi de carne sau peste
- Uleiuri de gatit
- Pungi de plastic
- Recipiente de plastic
- Cenusa de carbune sau lemn



Exista doua moduri de realizare a procesului de compostare:
- daca dispuneti de o gradina spatioasa si cantitatea de deseuri organice rezultate din gospodaria dvs. este ridicata, puteti utiliza mormanul de compost. Dimensiunile ideale ale mormanului de compost sun 1 m lungime, 1 m latime si 1 m inaltime (mormanele mai mici de compost, nu vor avea capacitatea de a mentine caldura degajata de procesul de descompunere).
- in situatia in care spatiul din gradina este limitat, iar cantitatea de desuri organice este scazuta, puteti apela la ajutorul unui recipient special, dotat cu gauri si fante de aerisire, numit recipient de compostare (in magazinele specializate DIY se gasesc o varietate de recipienti de compostare, de diferite forme si dimensiuni sau se poate realiza unul si cu mijloace proprii).




Factorii care influenteaza procesul de compostare si care contribuie implicit la obtinerea unui compost de buna calitate si intr-o perioada optima de timp sunt:
- apa- un continut insuficient de apa incetineste sau chiar blocheaza activitatea microorganismelor, respectiv a procesului de descompunere. Un continut prea ridicat de apa, va face ca microorganismele care au nevoie doar de putina apa si mult aer sa nu poata trai si va determina dezvoltarea in exces a microorganismelor anaerobe. In conditii de umezeala ridicata sau pe vreme ploioasa, gramada de compost trebuie acoperita cu folie de plastic, iar in caz de seceta trebuie udata. O descompunerea rapida a desurilor necesita un continut optim de apa in gramada de compost. Continul de apa al gramezii de compost trebuie sa se situeze intre 40-60%, ceea ce inseamna ca in momentul in care strangeti in pumn compostul, acesta trebuie sa va ofere senzatia de umezeala a unui burete stors de apa. Daca compostul este prea uscat, adaugati apa sau elemente "verzi", daca este prea umed adugati elemente "brune" si amestecati bine.
- aerul- este obligatoriu sa se mentina o aerisire corespunzatoare a gramezii de compost, pentru a asigura existenta unei activitati biologice aerobe. In cazul unei aerisiri insuficiente, a existentei unei porozitati scazute (prea multe deseuri "verzi", umiditate prea ridicata, gramada de compost prea compactata) microorganismele anaerobe se vor dezvolta cu rapiditate, lucru care va determina aparitia de mirosuri neplacute, scaderea nivelului pH-ului si respectiv incetinirea procesului de compostare. Pentru imbunatatirea aerarii, compostul se poate amesteca o data sau de doua ori pe saptamana sau puteti adauga "elemente brune". De asemenea pentru asigurarea unei bune aerisiri, lazile de depozitare a compostului trebuie sa aibe pereti care sa permita circulatia aerului si scurgerea apei in exces.
- temperatura- este un alt factor important in procesul de compostare si se afla in legatura directa cu gradul de umezeala si de aerare a compostului. Temperatura optima care favorizeaza biodegradarea este de 45 gr C. In anumite cazuri temperatura gramezii de compost poate depasi 60 gr C situatie in care multe bacterii vor fi distruse iar procesul de biodegradare va fi incetinit pana cand temperatura va scadea din nou (aeristi compostul sau stropiti cu apa). In perioadele racoroase sau ploioase, se recomanda acoperirea gramezii de compost cu folie de plastic pentru mentinerea caldurii, limitarea evaporarii si evitarea aparitiei excesului de apa.




Pentru obtinerea unui proces de compostare eficient, se recomanda ca raportul dintre carbon si azot continut de gramada de compost sa fie de 30:1. Daca raportul de carbon va fi mai mare materialele ar avea nevoie de mai mult timp pentru a se descompune. Inainte de adaugarea in gramada de compost, deseurile trebuie maruntite sau taiate in bucati marunte.
Atentie! Raportul de 30:1 reprezinta compozitia chimica a compostului si nu inseamna ca aveti nevoie de o cantitate de 30 de ori mai mare de reziduuri brune decat cele verzi. In general pentru a obtine un raport corect intre carbon si azot se adauga in compostor 2 parti de reziduuri verzi la 1 parte reziduuri brune.

Locatia potrivita pentru amplasarea gramezii de compost este un loc umbros, protejat de vant si cu un drenaj bun, pentru ca gramada sa ramana calda, aerisita si suficient de umeda. Cutia de compost trebuie asezata direct pe sol si niciodata pe suprafete betonate, soluri compactate sau pe alte suporturi care ar putea impiedica contactul direct intre sol si gramada de compost. Contactul direct al compostului cu solul este foarte important, pe de o parte pentru a facilita accesul micro-organismelor, ramelor sau viermilor responsabile cu descompunerea materiei, iar pe de alta parte pentru a facilita scurgerea in sol a apei in exces.

Dupa aproximativ sase luni, veti obtine un compost suficient de descompus, pentru a putea fi utilizat in gradina.



sursa:


Go to top

Galerie Imagini

Info utile

Contact

Primaria Mediesu Aurit

Adresa:447185, Mediesu Aurit, str. Principală, nr. 157, jud. Satu Mare
Telefon: 0261-842 080
Fax: 0261-842 080
E-mail: primaria@mediesuaurit.ro
GoogleMaps:       vezi